Brasov

Poate că mulţi dintre dumneavoastră vor fi de părere că Braşovul merita un loc mai în faţă. De fapt, este foarte greu să alegi exact un "podium" pentru frumoasele oraşe medievale ale Transilvaniei şi, cu siguranţă, multe altele ar trebui menţionate aici. Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Oradea, Mediaş, Timişoara sunt doar câteva dintre cele care atrag, an de an, mulţime de
turişti dornici să se "întâlnească" cu Evul Mediu pe străzile unui oraş locuit de secole. Vorbim însă despre Braşov şi datorită excelentei sale poziţionări la poale munţilor, chiar în mijlocul ţării, într-un punct spre care se poate ajunge relativ uşor şi din Moldova, şi din Ţara Românească, şi din Banat, ca să nu mai vorbim de întregul Ardeal. 

Construit în secolul al XIII-lea, Braşovul a fost un important oraş medieval, nod comercial şi centru meşteşugăresc, unde prind viaţă manufacturile şi se dezvoltă instituţia breslelor. Din acel prim veac de existenţă a cetăţii s-a păstrat până astăzi Biserica Sf. Bartolomeu, în stil gotic cistercian. Cu siguranţă, cel mai celebru edificiu gotic nu doar din Braşov ori din Ardeal, ci din întreaga Românie, este Biserica Neagră, pentru construirea căreia a fost necesar aproape un secol de muncă, din 1384 până în 1477. În ciuda numelui său, Biserica Neagră nu a fost aşa de la început. Un incendiu care a afectat-o în secolul al XVII-lea i-a înnegrit zidurile şi i-a schimbat numele. Din fericire, construcţia celei mai ample biserici gotice din acest colţ de lume nu a fost în nici un fel afectată. Din perioada de glorie medievală se mai păstrează astăzi fragmente de zid, pe care călătorul care urcă spre Poiana Braşov le poate admira la poalele Tâmpei, precum şi o serie de turnuri, bastioane şi porţi. Printr-una dintre ele - Poarta Şcheilor -        

construită în stil baroc, se intră într-o zonă medievală care este tributară comunităţii româneşti din cetate. Aici, în Şcheii Braşovului, a existat dintotdeauna un puternic centru de cultură, susţinut de Biserica Sf. Nicolae, pe lângă care, încă din secolul al XVI-lea, au funcţionat o şcoală şi o tipografie. Interesant este că această biserică veche a românilor braşoveni - unde astăzi se află un inetresant muzeu al tiparului şi al cărţii vechi, ca şi un muzeu al Junilor Braşoveni - a fost construit şi susţinut prin danii primite de la domnitorii munteni şi moldoveni, de-a lungul veacurilor, între ei aflându-se Neagoe Basarab, Petru Cercel şi Aron Vodă.