Sighişoara

Este, dacă vreţi aşa, Veneţia Ardealului. Dar o Veneţie fără canale şi canalete, fără palazzo şi arce de pod, cocoţată pe vârful unei culmi muntoase şi protejată de ziduri de cetate. Vă întrebaţi atunci ce anume o apropie de Veneţia? Atmosfera, dragii mei. Aerul de un medievalism discret (cam cum sunt nopţile şi zilele Veneţie între două carnavaluri, în zilele de pace) şi culorile de un pastel fanat ale zidurilor. Mai e, apoi, şi-o frumoasă clădire numită chiar "Casa Veneţiană", datorită ferestrelor terminate într-un arc frânt trilobat ce amintesc de arhitectura clasică a frumosului oraş din laguna italiană. Apropierile se termină însă aici. Pentru că, aşa cum spuneam, nucleul oraşului medieval se află pe coama unui deal - dealul Cetăţii - fiind încojurat de unul dintre cele mai bine prezervate ziduri de incintă de veac XIV nu doar din România, ci din întreaga Europă.

Şi nu doar zidurile sunt bine păstrate, ci şi nouă dintre cele paisprezece turnuri care, după obicei, poartă şi azi numele breslelor care le-au avut în grijă. Cel mai frumos este însă Turnul cu Ceas, numit şi Turnul Sfatul, pe sub care odinioară se intra cu fală în oraş şi care adăposteşte un magnific ceas cu figurine de lemn, decorate în policromie şi reprezentând zilele săptămânii (ceas construit în secolul al XVII-lea).Ca şi Sibiul, despre care am vorbit mai înainte, Sighişoara este o veche cetate săsească. Ne-au rămas destul de multe dintre clădirile iniţiale, din secolele XIII-XIV, între care şi Biserica din deal, construită între anii 1345-1515, la care se ajunge urcând celebra scară acoperită - Scara Şcolarilor - construită din lemn, în anul 1656. Mai veche decât această construcţie religioasă era Biserica Mănăstirii (aflată lângă Turnul Sfatului), edificată în secolul al XIII-lea, care a suportat numeroase refaceri în următoarele secole.

Protejat de UNESCO, Sighişoara are o particularitate care îl face cu atât mai atrăgător pentru turişti: vechile lui edificii sunt încă locuite, fiind înscris pe lista celor mai vechi oraşe medievale ale căror clădiri au fost locuite încontinuu. Una dintre aceste case atrage mai cu seamă, ea fiind legată - mai mult sau mai puţin în scop turistic - de numele lui Dracula. De fapt, vorbim despre o casă care a aparţinut voievodului Vlad Dracul, unde acesta a locuit o vreme înainte de a deveni domnitorul Ţării Româneşti şi unde s-a născut Vlad Ţepeş - erou al neamului românesc şi - nici măcar nu ştiu dacă ar trebui să spun "din păcate" sau "din fericire" - prototipul personajului Dracula din romanul lui Bram
Stocker.